Autostrada Comarnic – Brașov, încă o încercare de șmen

De la Asociația Pro Infrastructura citire:

Guvernul a aprobat pe 29.08.2018 studiul de fundamentare al Parteneriatului Public-Privat (PPP) pentru Autostrada A3 București-Ploiești-Brașov care va sta la baza viitorului contract pentru proiectarea, execuția și operarea tronsonului Ploiești-Brașov și operarea sectorului București-Ploiești.

Credem cu tărie că soluția PPP descrisă de acest studiu este un DEZASTRU iminent și aruncă în derizoriu construirea unei autostrăzi extrem de importante. Motivele? Stabilirea traseului prin mijlocul Râului Prahova și a stațiunilor de pe Valea Prahovei, la care se adaugă riscurile și restricțiile financiare, tehnice și de impact asupra mediului. În această formă, proiectul nu este demn de o țară europeană civilizată.

Documentul emite o concluzie prestabilită prin care “se demonstrează” că soluția PPP este preferată în detrimentul celor cu finanțare de la bugetul de stat sau prin fonduri europene nerambursabile. Deși Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov este inclusă în Masterplanul General de Transport cu bani europeni eligibili, autorii studiului exclud neîntemeiat această opțiune. Alternativa cu fonduri bugetare este și ea eliminată fără nicio analiză atentă.

Adoptarea din start a variantei PPP este bizară, știindu-se că o finanțare prin PPP este semnificativ mai scumpă decât cele clasice, adăugând statului o povară constantă pentru mulți ani după inaugurare, fiind inclusă în totalitate pe deficitul bugetar din primul moment.

Descrierea traseului autostrăzii este dificil de analizat din cauza greșelilor grosolane de gramatică, logică și a limbajului de lemn. Înțelegem că se dorește construirea pe aliniamentul dat de studiul de fezabilitate din 2002. O astfel de variantă va duce la un dezastru ecologic pe Valea Prahovei, cu un puternic impact negativ asupra turismului.

Astfel, traseul “croșetează” de-a lungul albiei Râului Prahova, cu numeroase traversări ale acestuia, fiind necesare regularizări și devieri ale râului, defrișări și demolări ale multor proprietăți ridicate în ultimii ani. Chiar și prin instalarea de panouri fonoabsorbante, zgomotul produs de vehicule va crea un disconfort continuu (valea nu permite disiparea sunetului).

În document nu se vorbește deloc despre coborârea autostrăzii din zona Predeal spre Râșnov. În plus, proiectul include și segmentul dintre Râșnov și Cristian care este contractat deja, urmând în scurt timp să înceapă lucrările.

Modalitatea de ofertare este un alt aspect extrem de îngrijorător. Constructorii interesați vor oferta o listă de cantități pe baza soluției tehnice din studiul de fezabilitate din 2002. După semnarea contractului, câștigătorul, împreună cu CNAIR, va desemna un expert independent care va realiza o serie de investigații în teren pentru actualizarea informațiilor.

Eventualele modificări vor duce la RECALCULAREA prețului. Ulterior, constructorul va trebui să realizeze proiectul tehnic din care să rezulte listele de cantități deja identificate de către expertul independent.

Un asemenea mecanism întortocheat a mai fost experimentat o singură dată în România, cu urmări previzibile: contractul cu Bechtel, unde estimarea inițială de 2,2 miliarde de euro pentru întreaga autostradă de 450 de km între Brașov și Borș s-a transformat în 1,3 miliarde de euro pentru doar 52 de km între Câmpia Turzii și Gilău, plus lucrări nefinalizate între Suplacu de Barcău și Borș.

Cea mai mare parte a riscurilor este direcționată de statul român spre partenerul privat, creându-se premisele pentru sume umflate semnificativ de ofertanți pentru acoperirea lor.

Se știe de multă vreme că sunt multe interese ca autostrada să treacă pe anumite porțiuni, pentru a fi ”preluate” anumite terenuri pentru sume consistente. Apoi ajungem la constructori, care vor avea o mulțime de oportunități să ”sugă” bani de la statul român, din cauza erorilor pe care le-au făcut în întocmirea dosarului. Probabil pentru că va fi o asociere care a plătit bani buni unde trebuie ca să facă rost de contract.

În plus, nu înțeleg de ce a fost nevoie să treacă autostrada prin mijlocul râului Prahova, când exista o variantă mai buna prin munți, cu tuneluri, fără a afecta zona de stațiuni. În plus, aglomerația cauzată pe viitoarea autostrada ar fi catastrofică în perioadele de vârf și ar bloca toată regiunea.

Evident însă, problema cea mai mare se referă la alocare fondurilor. Pentru că din nou, se preferă plata din fondurile statului si ale unei companii private, în locul unui mix cu finanțare europeana, care este posibil, ținând cont e inclus în masterplanul de transport. S-a mai încercat odată metoda asta, cu Autostrada Transilvania. Bechtel, vă sună cunoscut cumva ?

Cam acesta ar trebui să fie traseul viitoarei bucăți de autostrada. Probabil că daca nu va fi o intervenție, Valea Prahovei va deveni mult mai zgomotoasă în următorii 10 ani.

Pozele sunt de pe pagina de facebook ProInfrastructura (aveți link mai sus) și sunt folosite pentru a ilustra traseul. Vă recomand să îi urmăriți pe facebook, ei sunt cel mai la curent cu felul în care se implementează proiectele de infrastructură ale României (fie că sunt rutiere, feroviare, aeriene sau navale).

Ti-a placut acest articol ? Ajuta si pe altii sa il gaseasca folosind linkurile de social media de deasupra comentariilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *