In ultimele doua luni am ajuns sa calatoresc mai mult decat poate mi-as fi dorit in aceasta perioada. Am facut in jur de 2500 de km pe saptamana si asta s-a simtit in toate aspectele.
A avut si parti bune, e drept. Am vazut o gramada de locuri noi, am descoperit o gramada de locatii interesante si locuri bune pentru a manca, am descoperit ca DN2 e plin de radare, foarte multe din ele fiind mobile, tocmai de aceea toata lumea discuta pe statii in draci, ca altfel ai face 8 ore de la Suceava la Bucuresti daca ai merge regulamentar. Si nu poti, sincer, pentru ca drumul e foarte bun, larg, drept si sunt o gramada de zone in care restrictiile de viteza nu isi au rostul. Pentru simplul motiv ca nu isi au rostul, n-au ce cauta acolo, nu pe un drum drept, cu vreo 3 benzi jumate (daca asa e drumul, ce sa ii faci), nu are ce cauta acolo o limita de 50 de km/h. Sau 70 de km/h pe un sector in care sunt cateva case pe o parte de drum, dar nu e nici o trecere de pietoni, nici un alt obiectiv pe cealalta parte a drumului. In fine, am vrut sa incep cu ceva bun si am ajuns deja la una din partile rele ale acestor drumuri: indicatoare fara rost si radare fara numar.
Pe langa asta, cursele pe care le-am facut in ultima vreme au fost facute in general pe noapte, iar o cursa, cu totul, ia vreo 14 ore. Iar nivelul de oboseala e zdrobitor. Iar pe langa oboseala avem, cel putin in ultima vreme, diferente foarte mari de temperatura intre zonele in care mergem.
Trecem de la 10 grade la -1 sau -2 in cateva ore si se simte, iar combinat cu oboseala te pase raceala, incep sa te doara oasele, gatul, faci laringita, nu mai poti vorbi, dupa ce masina ta e plina de servetele, din motive evidente, dupa care nici nu mai poti sa conduci pentru ca esti rupt…. numai chestii rele.
Dar ce poti face pentru a scapa de acest calvar ? Ei bine, un lucru bun ar fi sa mananci echilibrat si sanatos pentru a ii da sistemului tau imunitar un “boost”. Tinand cont ca in ultima vreme am mancat pe masina o combinatie de Skittle, Alune rosii in coaja, Rulouri cu ciocolata si sandwichuri, fa puteti inchipui ce echilibrat am mancat.
Pe langa asta ar trebui sa facem o gramada de sport. Nici de asta nu avem timp, pentru ca mare parte a timpului sunt pe drum. Iar cand nu sunt pe drum, cu siguranta dorm sau sunt prea obosit pentru a mai avea chef de alergat sau tras la sala.
Din pacate, nu reusesc sa le acomodez foarte bine in perioada asta, mai ales ca frigul si ceata s-au lasat deja. Are si calatoria asta riscurile ei. Minore, dar tot riscuri se numesc…
Asta cu mancatul cam asa e. Despre sport la fel, iti confirm asta asa recent: am fost la alergat mai devreme si dupa 10 min ma durea spatele … tre sa reincepem sportul tot mai mult!