Ce ar însemna imunizare colectivă

Situația la zi Ce ar însemna însă o imunizare colectivă la nivel global ? Ce zic cifrele 1. Cele mai multe decese 2. Cel mai mare procentaj raportat la populație 3. Cel mai mic procentaj raportat la populație 4. Situația în România

Concluzie

Cât vom mai sta departe de alți oameni ?

Suntem la finalul lunii Aprilie 2020, in plina pandemie de coronavirus (covid-19, sars-covid-2, cum vreți voi să îți ziceți), dar cu speranțe că dupa 15 Mai se vor mai relaxa restricțiile.

Deja oamenii sunt sătui să stea în case. Vor să lucreze, să se plimbe și să se mai întâlnească pe oameni. Plus că oamenii care făceau bani în perioada asta au salarii limitate. Toate aceste lucruri le poți limita doar pentru o perioadă de timp fără să apară diverse consecințe nedorite.

Ce înseamnă consecințe nedorite ? În primă fază, tot mai mulți oameni o să ignore măsurile de carantină și vor fi mai greu de ținut în frâu. Apoi, oamenii cu apucături mai dubioase care vor rămâne fără bani vor începe să facă rost pe diverse căi ilicite. Oamenii nu se vor mai simți siguri, vor începe să își facă singuri legea. Știți și voi, chestii obișnuite când nu mai ai încredere în stat.

Cert e că la un moment ar trebui să mai elibereze restricțiile, pentru că o să înceapă să ne coste mai mult decât o imunizare colectivă.

Ce ar însemna însă o imunizare colectivă la nivel global ?

Să zicem, prin absurd, că toată populația planetei ar putea umbla fără prea mari restricții și că toată lumea ar fi infectată cu noul coronavirus. Ce ar însemna asta din punct de vedere al numărului de persoane afectate la nivel global ?

În primă fază, nici o statistică din cele pe care le avem legată de mortalitatea virusului nu ar mai funcționa la fel de eficient. În momentul acesta avem câteva zone în care mai bine de 50 % din persoane au coronavirus (din datele estimate). Am luat datele de acolo, coroborate cu datele de la nivel global (CDC, Italia, OurWorldinData) , iar dacă luăm asta statistic, mortalitate pe diverse nivele de vârstă este următoarea:

  • 0-9 ani: 0.0002 %
  • 10-19 ani 0.002 %
  • 20-29 ani: 0.2 %
  • 30-39 ani: 0.25 %
  • 40-49 ani: 0.4 %
  • 50-59 ani: 1 %
  • 60-69 ani: 3.5 %
  • 70-79 ani: 10 %
  • 80+ ani: 15 %

După cum ați văzut pe la știri, în general persoanele în vârstă sunt cele mai expuse, în timp ce bebelușii, copii, adolescenți și în general persoanele până în 25 de ani nu prea au probleme, dacă nu au și alte afecțiuni.

Mai e ceva de menționat. Statistica e făcută după actualele cifre, aducând totuși aminte că foarte mulți oameni sunt tratați și scapă de boală. Iar dacă la nivel global, toată lumea ar lua boala în același timp, cel mai probabil procentajele vor fi mult mai mari.

Luăm însă varianta cea optimistă pentru acest calcul.

Ce zic cifrele ?

Am luat datele legate de vârsta populației și numărul de locuitori total de la ONU pentru anul 2020. Și acolo sunt estimări, dar în general sunt destul de bune.

Am luat cifrele respective, le-am pus într-un tabel și am adăugat procentele de mortalitate pentru fiecare din cele 9 grupe de vârstă pe care le-am menționat mai sus.

Calculele sunt făcute în contextul în care să zicem că mâine toată populația planetei are covid-19. Iar într-o lună, fără să implicăm nici un serviciu medical, o parte a populației moare în urma virusului, iar o parte capătă imunitate.

Cum spuneam și mai sus, cel mai probabil cifrele ar fi complet diferite la capitolul mortalitate, mai ales pentru persoanele în vârstă, dar mergem pentru moment pe aceste cifre și de acolo putem dezbate, dacă vreți.

Rezultatul: 1.17 % mortalitate, 91,261,562 decese la nivel global

Mulți vor zice că numărul e prea mic. Dar din nou, mortalitatea depinde de la țară la țară, iar unele țări vor avea mult mai multe decese, în timp ce altele vor avea mai puține.

Să le luăm pe rând.

Cele mai multe decese

E evident că țările cu populația cea mai mare ar avea cel mai mult de suferit. Dar diferența ar fi semnificativă între primele două țări cu cea mai mare populație, deși nu sunt departe ca numărul de locuitori.

China ar avea 20.48 milioane decese. India, cu o populație similară, ar avea 11.94 milioane decese. India are o populație mult mai tânără comparativ cu China.

Pe locul 3 ar fi SUA, cu 6.51 milioane decese, urmată de Japonia, cu 4.17 milioane decese (cu toate că Japonia e abia pe locul 11 ca populație), Rusia cu 2.71 milioane decese, Brazilia cu 2.61 milioane decese, Indonezia cu 2.36 milioane decese, Germania cu 2.22 milioane decese, Italia cu 1.70 milioane decese și asa mai departe. Am dat un link mai sus cu întreg tabelul dacă vreți date pentru fiecare țară.

Cel mai mare procentaj raportat la populatie

Mulți vor spune că nu e atât de important numărul total de decese, ci cât de mult din totalul populației va afecta, mai precis care este procentul de persoane din totalul populației acelei țări care va muri.

Cred că mulți ați ghicit că Japonia ar fi cea mai afectată la nivel procentual, cu 3.3 % decese din totalul populației.

Alte 7 țări ar depăși 2.5 % din totalul populației, mai precis:

  • Italia, 2.82 %
  • Grecia, 2.73 %
  • Portugalia, 2.70 %
  • Germania, 2.65 %
  • Finlanda, 2.58 %
  • Martinica*, 2.57 %
  • Malta, 2.50 %

*tehnic, Martinica e un departament al Franței, dar să zicem.

Peste 2 % din totalul populației ar mai depăși încă 31 de țări, 95 % din acestea din Europa (inclusiv România), printre care Spania (2.47%), Frața (2.46 %), Bulgaria (2.44 %), Suedia (2.39 %), Olanda (2.35%), Belgia (2.32%), dar și Canada (2.15 %).

Dintre tările considerate mari, procentaje peste 1 % au doar Turcia (1.14 %),Brazilia (1.23 %), Argentina (1.39 %), Rusia (1.86 %), Australia (1.95 %), SUA și Coreea de Sud (1.97 %).

Cel mai mic procentaj raportat la populație

La capătul opus, Africa ar avea cel mai mic procentaj la nivel de populație, ținând cont că undeva la 25 % din toți oamenii care trăiesc în Africa au sub 20 de ani.

Sub 0.4 % din totalul populației ar avea țări precum:

  • Uganda, 0.32 %
  • Zambia, 0.35 %
  • Angola, 0.36 %
  • Mali, 0.37%
  • Burundi, 0.37%
  • Ciad, 0.37%
  • Niger, 0.37%
  • Burkina Faso, 0.38%
  • Gambia, 0.39%
  • Guineea Ecuatoriala, 0.40%
  • Malawi, 0.40%
  • Afganistan, 0.40%

Ar urma încă o pleadă de țări din Africa și Asia, cu procentaje sub 1 %, tări precum Nigeria și Camerun (0.41 %), Emiratele Arabe Unite (0.43 %), Qatar (0.46 %), Iraq (0.49 %), Arabia Saudită (0.60 %), Egipt (0.72 %), Africa de Sud (0.75 %), Filipine (0.76%), India și Indonezia (0.87%).

Situația din România

În România, numărul total al deceselor ar depăși 425 000. Adică undeva la 2.23 % din totalul populației.

Împărțirea pe categorii de vârstă:

  • 0-9 ani: 3.8
  • 10-19 ani: 4.2
  • 20-29 ani: 4172
  • 30-39 ani: 6465
  • 40-49 ani: 12104
  • 50-59 ani: 25690
  • 60-69 ani: 88760
  • 70-79 ani: 153000
  • 80+ ani: 138600

Mulți oameni și multe cimitire de umplut.

Concluzie

Ar fi trist. Ar fi multe pierderi. Ar dura probabil ani ca oamenii să își revină. Fizic, mai rapid, economic, ceva mai greu. Psihic…. greu de spus.

Așa că dacă nu vreți chiar zeci de miloane de decese, mai suportați încă vreo două trei săptămâni restricțiile actuale, iar atunci când puteți circula și vă puteți întâlni cu oamenii, încercați să îi protejați / să vă protejați.

Până in 2021 e destul de sigur că nu vom avea un vaccin care să fie accesibil la scară largă. Vor fi teste, se vor anunța vaccinuri practice, dar la scară largă, cel puțin până anul viitor prin Aprilie-Mai nu o să se poată distribui.

Ti-a placut acest articol ? Ajuta si pe altii sa il gaseasca folosind linkurile de social media de deasupra comentariilor.

8 thoughts on “Ce ar însemna imunizare colectivă

  1. Monica says:

    Multumesc mult pentru informatie, util de știut pentru cei care încă zic că acest virus nu este atât de periculos.

  2. Sorana says:

    E mai bine să nu ajungem să avem jumătate de milion de morți, mai bine ne ferim cât putem să nu ducem boala mai departe. O să fie un an foarte greu pentru toți românii, dar trebuie să fim puternici pentru ne putea reveni la ceea ce consideram noi normal.

  3. Tibi97 says:

    Să ne lase să ieșim odată din case, că suntem sătui de stat aiurea fără să facem bani. Nu mai supraviețuim mai mult de o lună cu ce avem, iar pentru cei care mai avem și copii, e greu să stăm în mod constant doar cu ei.

  4. Anthrax says:

    Deci am scapaw de 300 000 de pensionari pe termen scurt, deci am ajuta economia si mai mult.

    (nimeni nu vrea atâtea decese, da’ sa luam si portile pozitive.

  5. Marius says:

    @Anthrax – Toți și-ar dori să nu moară, nimeni nu vrea să își vadă rudele și prietenii în suferință. Cât despre economie, deși ar fi un procent important al oamenilor, să fim sinceri, nu ar conta atât de mult la plata pensilor long term.

  6. Marius says:

    @Tibi – Probabil că în Mai o să lase oamenii înapoi la locurile de muncă, atâta timp cât respectă anumite norme de igienă și siguranță pentru a nu infecta și alți oameni. Oricum, nu va mai fi la fel ca înainte pentru o perioadă de timp, poate un an, până avem un vaccin confirmat.

  7. Marius says:

    @Sorana – De acord cu ce zici. Ce am făcut mai sus a fost doar un exercițiu de imaginație, ca să fac oamenii să conștientizeze cum ar fi evoluat lucrurile fără nici o măsură de control.

  8. Pingback: Cifrele Covid-19 #5 | Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni - J Marius

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *