Doar muntele

…..si nimic altceva. De asta am avut parte in ultimele 5 zile, cand am plecat la cursul de turism, curs care il am la Facultatea de Educatie Fizica si Sport.

Trebuie sa specific ca am fost norocosi, pentru ca am prins doar zile cu soare, fata de seria anterioara care a prins doar ploi. Si in plus am omis sa imi iau si ceva gros pe mine….

In prima zi am stat din pacate la paza la corturi in timp ce restul au vizitat varful Peleaga. Din nefericire nu am ajuns pana in varf, dar am ajuns destul de aproape de el. In urmatoarea zi am reusit sa vad varful Bucura 1 ( 2433 m). O urcare relativ lejera, pe grohotis. Dar a meritat. Senzatia de a fi deasupra tuturor este extraordinara, chiar daca riscul e uneori mare (in cazul nostru nu a fost vorba de asa ceva).

A urmat o coborare lejera pe Saua Bucurei, unde am apucat sa vorbesc si putin la telefon. Si de acolo aveam o vedere extraordinara asupra lacurilor glaciare din zona Bucura – Peleaga. In urmatoarea zi am mers relaxat la Cabana Buta ( traseu de 2 ore, care se poate face totusi intr-o ora jumate) iar pe intoarcere am condus (alaturi de echipa mea) grupul pana la locul de campare din Poiana Pelegii ( am uitat sa specific la inceput, ne-am instalat corturile in Poiana Pelegii, la 1633 m ). Am fost un grup maricel, 44 de persoane, in care binenteles nu a fost totul bine. In timp totusi am invatat sa ne intelegem unii pe altii si mai ales, sa ne cunoastem ceva mai bine.

In ultima zi ar fi trebuit sa urcam pana pe varfurile Judele si Slaveiu, obiective care ar fi fost atinse daca nu se punea ploaia. O ploaie care nu a fost deloc puternica, dar fiind un grup destul de mare s-a decis intr-un final, dupa multe discutii aprinse, sa ne intoarcem la corturi.

In ultima zi am mers 30 de km pe drum destul de bun, pe un soare intens, mergand pana la capat fara mari probleme ( doar niste mici rani in talpa ).

Intr-un fel regret ca a fost scurt acest curs, pentru ca aerul, soarele si apa de munte mi-au prins destul de bine, ajutandu-ma sa gandesc uneori mai limpede situatia.

Intr-un final, dupa 5 zile petrecute la munte, m-am intors acasa. Am ceva povesti de pe la munte, dar le voi mai povesti cand imi voi aduce aminte de ele.

PS: Inca o chestie pe care nu am reusit sa o observ a fost ca am slabit vreo 5 km odata cu aceasta excursie ( vreo 2 le-am pus rapid la loc, aveam supa de pui si sarmalute pregatite). In felul asta am ajuns la 103 kg, sper sa mai scad in continuare si sa mentin ritmul inceput la munte. Sper, dar din pacate nu prea cred.