Pentru ca in continuare sunt pe drumuri iar deseara se anunta vreme ceva mai specifica perioadei (adica un cod galben de ninsori), am zis ca e mai bine sa povestesc acum despre ultimul drum facut. Ca de obicei, undeva aproape la 1300 de km, dar cu o gramada de chestii interesante, precum:
– Inainte sa ajungi in Pitesti, ai intersectia cu centura Pitestiului, ca sa ajungi direct la Autostrada, iesirea de la KM 106. Acolo, cineva ajuns in giratouriu, in loc sa mearga inainte, a mers spre dreapta…. ca apoi sa mearga spre stanga. Adica s-a dus aiurea. Ma uitam cine era la volan si am ras un pic. Tipul era un pic crispat ca mergea asa…..
– Urcusul de la Moroieni catre Sinaia a fost unul interesant. Am avut impresia ca m-a oprit politia (aveam niste luminite si am observat tarziu ca e politie), cand colo aveau treaba cu un tip din fata mea. Dar mi-au zis sa am grija cum merg, ca la coborare patineaza rau si sa cobor cu frana de motor. I-am multumit si am mers mai departe. Coborarea….. ei bine, am mers incet, la urcare am reusit sa patinez o data, dar nimic dezastruos. In schimb, drumul a continuat sa fie inghetat pana incolo spre Brasov.
– De la Sfantu Gheorghe, mergand catre Targu Secuiesc, e un drum fain si drept. Dar nu la fel de faini sunt si soferii din Covasna, care nu inteleg ca atunci cand semnalizezi ca depasesti, el nu mai trebuie sa apese acceleratia. M-am bagat in depasire, aveam vreo 350 m pana la masina din fata si ma miram de ce dracu nu il depaseam. Bozgorul tot accelera. L-am obligat si pe sarmanul sofer care vedea din sens opus franeze brusc ca sa pot sa trec. Problema e ca nu e prima oara cand mi se intampla asta cand trec prin Covasna, zici ca unii soferi de acolo o fac intentionat cand vad masini din alta zona.
– Oituzul a fost surprinzator de usor de urcat si coborat, oamenii si-au facut treaba si drumul nu era asa de inghetat.
– La intoarcere, cand mergeam pe centura Buzaului, am auzit o conversatie pe statie (da, am statie CB in masina) cu doi soferi care vroiau sa mearga nu stiu pe unde si trebuiau sa schimbe directia. Tot ziceau sa faca stanga. Imediat dupa curba ii vad pe amandoi si il au pe unul din soferi: “Hai ca trebuie sa stau un pic, ca vine cineva”. Asa ca i-am zis frumos pe statie sa se bage ca il las eu si am franat cat sa se bage. Motiv pentru care mi-a multumit frumos si a mers mai departe, cu adaugarea: “Mersi colegu, nu stiam ca ai statie…”. E utila uneori statia asta, e ceva mai usoara comunicarea… si drumurile sunt uneri amuzante.
– Undeva aproape de Urziceni, e un pod unde se fac doua benzi. Podul e cumva intr-o curba medie, poti sa intri acolo cu 110 km/h fara prea mari probleme. Inainte de pod, m-am bagat in depasirea unui tir si am observat din spate, undeva la 300 de metri ca vine cineva si tot da blituri, motiv pentru care am franat si m-am bagat inapoi in spatele tirului. Cel care vedea era cu numere de Bacau si avea si statie, asa ca l-am intrebat frumos de ce naiba mi-a tot da blituri si m-a obligat sa ma duc inapoi, tinand cont ca aveam undeva la 105 km//h. Raspunsul: mai bine franez eu de la 105 km/h decat el de la 140 km/h. In curba. Dupa o secunda a venit si intrebarea unui tirist: ” Apai tu in curba asta te bagi cu 140 km/h ?”. Raspuns: ” Da, ca pot”. Atunci era drumul bun si uscat, si asta a fost acum cateva zile. Probabil ca daca ar incerca asta maine, nu i-ar merge la fel de usor si ar risca un accident.
Cam atat de pe drumuri. Revin cu update, daca ma simt in stare, maine pe dupa-masa.
