O dilema personala in sport

Dupa cum cititorii fideli stiu, sunt pentru moment student la facultatea de educatie fizica si sport din Timisoara. Sunt la sectia de kineto, insa asta nu ne scuteste deloc de alergat. Anul asta la atletism si la fotbal mi-au cam murit plamanii in anumite situatii. La atletism a fost ceva mai greu, pentru ca era mult de alergat. La fotbal nu am rezistenta fizica, insa mai am abilitatile de fundas si nitel tehnica ( desi nu cine stie ce) si am un plus pentru acesta.

La baschet nimeresc cam rar cosul ( sporturile in care trebuie sa imi folosesc ceva mai precis mainile sunt ceva mai grele), la volei n-am absolut nici o treaba. La handball am stat mai mult in poarta, pentru ca la fel, trebuie sa imi folosesc mainile foarte mult. Totusi, tenisul e ok pentru mine, am mai jucat si nu am facut-o foarte rau. Oare daca m-as apuca dupa vreo cativa ani mi-as mai reveni ?

Ok, revenind la fotbal. In comuna in care urmeaza sa ne mutam activeaza una bucata echipa de fotbal care e prin liga a 6 a din cate am aflat eu ( adica al mai jos esalon). Tot din auzite am aflat ca echipa este plina de slabanogi si joaca fotbal ca paiul. Mi-am zis ca ar fi bine sa mai alerg si in afara programului de lucru, asa ca m-as duce la echipa doar pentru asta, pentru ca meciurile duc lipsa de calitate. Si asta ar fi problema. N-am chef sa imi rup dracu vreun picior in vreun meci de asta de transee din liga a 6 a. Dar inca ma pasioneaza fotbalul si as mai juca undeva prin divizile inferioare.

Observati dilema. Sa ma apuc iar de fotbal si implicit de alergari sau sa renunt pentru idee ca imi pot rupe oricand ceva cu taranimea din liga a 6 a.

PS: Am fost junior pe la o echipa din liga a 3 a, deci stiu cu ce se mananca fotbalul cat de cat.

Ti-a placut acest articol ? Ajuta si pe altii sa il gaseasca folosind linkurile de social media de deasupra comentariilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *