Am plecat pe la plimbari prin tara, jumate de tara aproape. Am reusit sa mergem intre Timisoara si Rosia de Secas ( la limita dintre Alba si Sibiu ) pe ruta Timisoara – Arad – Savarsin – Ilia – Deva- Simeria – Vintu de Jos – Alba Iulia – Teius – Blaj – Rosia de Secas. Oricum, peste 300 de km.
Drumul a fost in mare parte plictisitor, Mihai o poate spune ( a vrut sa ne scoata din plictiseala depasind cat mai multe masini si tiruri si dandu-le anumitor persoane imense emotii ). Odata ajunsi aici, s-a schimbat ceva ( stomacul nostru in special, s-a umplut binisor cu sarmale, ne era cam foame ). Fara atata poluare, aer curat, iarba mare si verde. Am stat vreo jumate de ora in gradina doar asa ca sa ascult …. linistea. Mai o pasare, mai o miscare prin iarba.
Acum e seara de paste, o seara care pentru mine nu are o importanta aparte. Dar peisajul care il am aici e foarte frumos, apusul de soare se vede superb. Soarele inca mai cauta sa incalzeasca cat de cat pamantul, dar dispare usor usor. Vine seara, se simte racoarea, inca placuta pentru jumatatea lunii aprilie.
Cam asta este tot pana acum. Nu mai ramane decat sa va urez sa petreceti fericiti ( nu zic paste fericit, pentru ca cine stie in ce moduri petrec unii ).
