Studiu de caz: centura Balș

Dacă ai fost vreodata în mijlocul zilei între Craiova și Pitești, probabil ai pierdut cel puțin douăzeci de minute ca să traversezi 4 km prin Balș. Un oras micuț, care are însă o mare problemă: se află pe una dintre cele mai circulate drumuri din România, cel dintre Craiova și Pitești. În situații mai deosebite, am pierdut și o oră încercând să traversez prin centru Balșul.

De ce este Balșul atât de aglomerat ?

Sunt câteva motive pentru care Balșul are aceasta problemă. În primul rând, drumul național trece prin mijlocul localității, nefiind alte străzi adiacente pe care poți merge să traversezi localitatea. Motiv pentru care localnicii din Balș (cei 11 000 de oameni care locuiesc acolo) și toți oamenii care tranzitează localitatea trebuie să se înghesuie pe un singur drum pentru a putea ajunge la destinație, fie ca e vorba de Timisoara, Severin, Craiova, Balș, Slatina, Pitești sau București. Plus că oamenii care vin dinspre DJ 643 si DJ 643A sunt obligați să între în Balș.

În al doilea rând, drumul care trece prin centrul localității are doar două benzi. Rețeta perfectă pentru aglomerație, mai ales când orașul e înțesat cu treceri de pietoni, al treilea motiv pentru care se stă foarte mult. Oamenii trec foarte des dintr-o parte în alta, iar mașinile trebuie să oprească în mod constant, iar în perioadele de trafic intens se formează coloane de kilometrii de mașini, iar pentru a reveni la un trafic fluid durează destul de mult. Plus, pe drumul principal e și un Lidl, de unde vin și pleacă în mod constant oameni.

În al patrulea rând, șoferii care au treabă în localitate și blochează parțial o bandă. Desi banda de mers e relativ largă, nu e suficientă pentru doua mașini în paralel, așa că atunci când cineva se oprește pe drumul principal, se crează blocaje.

Ce soluții există pentru eliberarea traficului din Balș ?

O centură. Oamenii din localitate o cer, oamenii care o tranzitează în mod constant o cer, toată lumea vrea o centură în Balș. De ce nu s-a construit până acum ? Toți sunt nedumeriți. Mai ales că zona respectivă a avut mulți politicieni cu relații în Guvern și parlament încât să poată aproba un proiect pentru centura Balș.

Deci cât ar costa o centură pentru Balș și pe unde ar putea merge ?

Ei bine, sunt trei variante tehnice prin care se poate ocoli Balșul, dar voi vorbi doar despre cea mai fezabilă

Cea mai simplă, la prima vedere, este o ocolire prin partea de sud a Balșului, printr-un drum cu o singură bandă pe sens. În total, drumul de ocolire a Balșului ar trebui să aibă 10 km (drumul drept prin oras are 8 km) si ar trebui să înceapă înainte de gara Spineni (cum vii dinspre Craiova spre Balș), să mearga spre sud până la intersectia cu DJ 154A, iar de acolo să continue aproape drept până la Mălinești, unde se intersectează cu DJ 643. Aici trebuie văzută care e cea mai optimă soluție. Fie demolare unor case din apropiere pentru a face loc drumului, fie un pasaj. În ambele situații, vor trebui făcute câteva sacrificii pentru a putea trece drumul pe acolo.

Din Mălinești se continuă drept până la Olteț, unde este necesar un pod, iar de acolo e câmp deschis până la Cantonul 217, intersectia cu calea ferata si DC 155, dar si calea ferata industriala care merge în curtea Institutului de Osii și Boghiuri din Bals. Cea mai eficienta varianta ar fi o supratraversare a acestei portiuni pe o suprafata de 800 de metri, urmând ca de acolo drumul să meargă drept până la DJ 644, care va trebui lărgit puțin, iar la intersecție trebuie un giratoriu. De acolo drumul se reîntoarce pe DN 65, la intersectia Morunglav – Brăneț, unde va trebui încă un giratoriu / banda specială de ieșire către dreapta.

Plusuri: este drumul cel mai scurt, cu cel mai mic impact asupra oamenilor și mediului

Minusuri: are nevoie de un pod peste Olteț, o supratraversare în zona cantonului 217 și o posibilă zonă cu demolari la Mălinești pentru a putea lărgi drumul.

Costuri: Dacă e să luăm ultimele date care sunt disponibile legate de costurile de construcție de la zero a unui drum, avem următoarele sume:

  1. Drum drept, fără întreruperi, într-o zona de campie – deal: 1 000 000 euro per km, 9 km de drum trebuie construiti efectiv de la 0, 9 milioane de euro
  2. Pod peste Olteț: podul ar trebui să aibă cam 500 de metri lungime, dintre care doar 200 vor fi efectiv peste rau, restul vor fi rampele si pantele de urcare / coborâre. Conform ultimelor statistici pe care le-am găsit, plus câteva proiecte tehnice pe care le-am văzut, costul 100 de metri ar fi undeva la 250 000 euro, deci pentru tot podul ar fi un cost total de 1.5 milioane de euro.
  3. Supratraversare canton 217: zona asta va fi ceva mai problematică, pentru ca presupune un pod destul de lung, de aproximativ 500 de metri, plus încă 300 de metri de rampe si pante. Dacă luam costurile similare cu cele ale unui pod peste un râu, atunci cei 800 de metri vor costa undeva 2 milioane de euro, poate chiar ceva mai mult, în functie de numarul de piloni de sprijin necesari pentru pod.
  4. Amenajarea intersectiilor: pe lângă localitatea Mălinești, care ar trebui ușor modificată, ar mai trebui amenajate intersectii cu trei drumuri, iar costul pentru amenajarea acestor intersectii poate depăși lejer 500 000 de euro.

În total, dacă e să luăm toate datele pe care le avem la îndemână, costul total pentru o astfel de lucrare ar trebui să fie de 13 milioane de euro + 20 % profitul constructorului => 15.5 milioane de euro. Deci 1.5 milioane per km de drum. Dacă s-ar decide ca drumul să aibă două benzi pe sens, costul ar creste de 2.3 ori (conform unor statistici pe care le-am găsit), deci s-ar ajunge la un cost de 35 de milioane de euro.

Se justică costurile pentru un astfel de drum ?

Oricând statul face o investiție, trebuie sa calculeze dacă această investiție aduce beneficii zonale sau naționale, iar în cazul de față e destul de clar că un astfel de drum ar crește productivitate oamenilor, care n-ar mai fi nevoiti să piardă jumătate de oră în trafic în Bals. Nu mai vorbim de faptul că Balșul nu ar fi mai un oraș atât de poluat, deci probabil observa și o reducere a numarului de îmbolnaviri în localitate.

Dar cel mai mare efect e reducerea traficului din localitatea Balș, iar pentru șoferii care vor merge pe centură, probabil și o economie consistentă de combustibil și de timp, lucru care e mult mai important decât orice.

Mai trebuie totuși facut un lucru: cei de la CNAIR să pornească o licitație pentru un plan de fezabilitate al centurii Balș, urmat de alegerea unui constructor care să facă treaba în timp util. Dacă s-ar porni astăzi această procedură, ar dura 3 luni pregătirea ofertelor, urmată de licitație, urmată de încă cel puțin 3 luni pentru rezolvarea contestațiilor. Iar legat de construcție, durata n-ar trebui să depășească 24 de luni. Deci în 2021 s-ar putea merge pe centura Balș.

Din păcate, încă nu avem nici un semn că o astfel de centură s-ar putea realiza în următorii ani.

Ti-a placut acest articol ? Ajuta si pe altii sa il gaseasca folosind linkurile de social media de deasupra comentariilor.

One thought on “Studiu de caz: centura Balș

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *